sâmbătă, 20 februarie 2010

Colectii


Amintiri din epoca de aur , filmul , dar si discutiile de pe unele blog-uri , cu ceva timp in urma, referitoare la ce-am mancat, ce-am purtat si ce-am jucat in acele vremuri , mi-au amintit de colectia de insigne, ce  nu vazuse inca lumina zilelelor democratice . Am cautat-o am aranjat-o si am hotarat sa o introduc pe piata  capitalista.
Colectia de insigne a pornit cu primele insemne pioneresti  primite la scoala, a crescut apoi cu ajutorul turistilor rusi ce tranzitau gara Bacau si care ne aruncau pe geamul trenurilor cu vagoane de dormit Moscova – Sofia micile bucati metalice sau de plastic. Urma bataia pe ele, schimbul negocierea si apoi acasa , ordonarea pe domenii .
Incet, incet s-au conturat cateva domenii , completate pe partea romaneasca de aportul cunostintelor si rudelor care afland de pasiunea tanarului colectionar si-au donat micile insemne gasite pe fundul sertarelor , la reverele hainelor raposatilor  sau in cutiile de maruntisuri .
Bucatile de tabla  colorate ce marcau momente istorice aniversare , evenimente special, au inceput sa se adune si au format ceea ce se vede aici :


Azi va pot arata vreo cateva variante a lui Misa mascota Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova . Variante a le tatucului Lenin ,pesemne oferite la  diversele momente jubiliare.
 Cluburi sportive romanesti, primul zbor cosmic sovieto - roman , primul cosmonaut roman. Misiuni spatial e sovietice, evidentieri in Victoria socialismului , prietenii cartii, sportive , polisportivi, fruntasi , pe ramuri, pompieri, aviatori etc.



    







Dar dintre toate cea mai ciudata imi pare cea intitulata : “Evidentiat in lichidarea nestiintei de carte”


Doritorii de astfel de vechituri ale epocii de trista amintire ma pot contacta pentru vizionarea colectiei sau pentru achizitionarea unor piese
 

P.S. De curand prin natura profesiei a fost invitat sa particip la lucrarile Comisiei Judetene de Incluziune Sociala. Conceptul  european definit  inca din 2005 , a ajuns sa fie abordat balcanic si tratat in cel mai pur stil romanesc ( ca atatea si atatea concepte europene ) in urbea noastra. Discutiile sterile, fara cap si coada, interventii ilogice, invitati adusi cu arcanul, regulamente neintelese, intalnire fara subiect si predicat , dar punctata in agenda autoritatilor, ( ca deh, maine se lanseaza la nivel national si trebuie si noi sa marcam momentul ),  m-au facut sa ma gandesc la o insigna asemnatoare cu cea de sus :”Fruntas al UE in lupta pentru incluziune sociala  “
Ar ajuta asta incluziunea , ce ar zice UE , s-ar gasi colectionari pentru noile insigne europene?





luni, 15 februarie 2010

Amara viata ... try Syrup and Honey

Unde esti primavara...

Zapada a incaruntit arsa de sare, stransa in troiene pe marginea drumului in sculpturi moderne ale dezapezirilor repetate.
Merg, merg si nu mai pot ridica privirea . Gesturile intarzie amortite de ger. Culorile sunt la fel in sus si jos, cenusiu...
Mie dor
Mie dor de diminetile verzi mie dor de inmugurire vreau sa simt parfum de de speranta vreau sa-nbuneasca salcamii...

marți, 9 februarie 2010

ferestre 2

Ferestrele sunt ochii caselor

Daca le privim in ochi aflam povestile dintre sau de dupa ziduri....

Priviti cu mine si povestiti-va voua...

Ferestre

Ferestrele sunt ochii caselor

Daca le privim in ochi aflam povestile dintre sau de dupa ziduri....

Priviti cu mine si povestiti-va voua...

joi, 4 februarie 2010

Banc 2


Intr-un sat in varf de munte
reporterul : cum este o zi aici? 
ciobanul : orice zi?
r: da!
c: pai uite, ieri mi-am pierdut in munti o oaie. ne-ma strans tot satu la mine, am baut bine, dupa care ne-am dus sa cautam oaia. dupa ce am gasit-o, am mers la carciuma, am baut bine, dupa care am venti cu totii la mine, unde am f... toti oaia, dupa care am baut bine. apoi, fiecare la casa lui 
r: asta e o zi din viata ta? bine! cea mai frumoasa zi din viata ta, atunci 
c: intr-o zi, s-a pierdut in munti Ileana a lu Pandele, cea mai frumoasa femeie din sat. ne-ma dus toti la el si am baut bine, apoi … 
r: si cea mai nasoala zi?
c: intr-o zi, vara trecuta, m-am pierdut in munti .

Austria



Calatoria in Austria a fost ca intotdeauna placuta .

Turisti de toate felurile....































sunt asteptati cu drag...


 

sau cu rabdare




Oricum cu flori la geam si loc pentru toti doritorii...






Banc 1



Nişte reporteri de la TVR merg într-un sat pentru a face un reportaj, cum îşi petrece ziua badea Ion! 
Îl roagă să povestească ce face el în cursul zilei. 
- D`apoi, dimineaţa mă scol şi trag un pahar de palincă …. 
- Stai, bade Ion! Nu va fi bine să afle toată ţara că deja la prima oră bei; Spune şi tu că citeşti ziarul … 
- No, atunci … dimineaţa mă scol, citesc ziaru` … după aia dau la porc să mănânce, după care mai cetesc înc-un ziar. Până la prânz lucrez în atelier, în care timp citesc vreo două-trei cărţi. La masă mai citesc vreo două reviste, iar sara adun iosagul de pe câmp, după care urmează presa de seară. După cină mă duc la biblioteca satului cu pretenii, iar pe la 10 când închid biblioteca merem cu toată trupa la Costel, că el are tipografie!

Notre Dame de Paris song 19 Belle

miercuri, 3 februarie 2010

ALBENA














O vacanta veche, un weekend minunat. Desi am fost prima data la Albena, desi era septembrie, a fost vacanta perfecta. Plecasem cu inima indoita stiti cum e senzatia ca un lucru nou in general include si un mic grad de disconfort. Nu nu a fost asa . A fost perfect ca si o manusa veche moale, calda binecunoscuta, pe care nu ai vrea sa o pierzi niciodata.
Albena toamna. Linistea marii , singuratatea plajei briza si meduza.

6 o'clock






L-am gasit intr-o cutie printre paturi si carpe vechi. Parca astepta cuminte sa-i vina randul, pentru ca nu era orice obiect vechi, avea ceva de indeplinit de dus la bun sfarsit. A mai trecut ceva timp pana i-a venit randul . Am deschis cutia : un ceas, cu greutati si lant, un ceas vechi. Prea vechi parea.
Pesemne fusese dat jos din podul casei sale de Dl. Van der X sau de pe peretele unei mori de vant, iar apoi trimis noua spre folos si ajutor. Dar acum parea ca drumul si repausul indelungat il marcasera definitiv. Arata ora 6 . So 6 o’clock.
Mai intai , mai in joaca mai in serios mi-am asumat operatiunea de dezmembrare totala . Apoi dupa ce am reusit ca fiecare piesa sa o aduc la culorile originale ( la momentul descoperirii beneficia doar de 2-3 nuante de negru si gri ), a trebuit sa caut doctorul care sa- l reanimeze. Deziluzie. Doctorii au spus ca e pierdut. Lumea spunea ceva de... vracii batrani care ar mai putea incerca sa- i sufle viata inapoi in rotite.
Dar mergand din mester in mester parea ca vracii nu mai erau de gasit si totul era o legenda a breslei convertite acum la tehnica moderna ,cuart si baterii.
Nimeni nu mai stia mestesugul ( de parca era vreun ritual samanic secret pierdut in timp ) care sa-l faca pe 6 o’clock (without cuckoo of course ) sa mai ticaie ritmic si sa zangane orele.
In „imparatie” greu de gasit vraciul, dar din vorba in vorba am aflat de un loc de la marginea targului unde se spune ca ar fi cineva ,o ultima speranta.
Cu 6 o’clock in brate am batut drumul in cautarea acelui atelier . Un atelier mic care aproape sa nu-l zaresc . Era mic cat usa ( mica si ea ) de la intrare. A trebuit sa ies ca sa-l pot scoate din sacosa pe 6 o’clock . Un atelier mititel unde dna Ana ( se pare mare maestra samana a ceasurilor de atarnat pe perete ) mi-a dat o urma de speranta: va incerca si poate cu ajutorul spiritelor , cine stie...
Si iata ca dna Ana ( sarut mana , recomandam cu caldura ) cu priceperea si descantecele aferente, a reusit sa-i porneasca inimioara si sa-i dea si glas zglobiu.

Acum 6 o’clock sta pe peretele biroului ticaie si zangane vesel trecerea orelor. Isi asteapta stapanul.
In curand prin intermediul www.charityshopbacau.com puteti sa-l achizitionati in schimbul unei donatii. Obiectele oferite de sponsori sunt comercializate prin charity shop pentru a strange fonduri care sa sustina proiectele Asociatiei Betania.

luni, 1 februarie 2010